Strălucirea Sângelui Albastru: de vorbă cu Sandra Gătejeanu Gheorghe

Zilnic aud oameni vorbind despre frumuseţe, modă, bani, maşini, locuinţe, probleme, dar nu-mi amintesc să-i fi auzit generând discuţii pe marginea bunului simţ. Nu în viziunea lui Aristotel, ci ca definiţie a armoniei pe care o căutăm în noi, între noi, în lume. Fugim de reguli, de situaţiile protocolare,  de ritualurile specifice anumitor lumi şi domenii, precum diplomaţia, evenimentele private şi întrevederile cu persoane importante. Cu toate acestea, le admirăm în egală măsură şi nu putem contesta că tocmai respectarea anumitor linii fine şi reguli de comportament conferă distincţie şi uncitate fiecărui moment.

Sandra Gătejeanu Gheorghe, Directorul de Protocol al Casei Regale a României, explică de ce „respectarea etichetei a fost, este şi va fi în continuare deosebit de importantă, chiar dacă ea se modifică odată cu trecerea timpului” , surprinzând esenţa şi scopul acesteia: „ne face viaţa mai frumoasă, ne determină să ne purtăm respectuos şi, bineînţeles, evită conflictele diplomatice”.

Eticheta se învaţă

Ştim deja că nimeni nu se naşte învăţat, iar dobândirea cunoştinţelor în materie de protocol poate părea un lucru pe cât de dificil, pe atât de îndepărtat, în situaţia în care nu avem tangenţe cu această lume. Ceea ce nu luăm în calcul de cele mai multe ori este că „multe dintre regulile de protocol au la rădăcină bunele maniere, sunt reguli de bun simţ. În cazul meu, am terminat Facultatea de Ştiinţe Politice şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, unde există o pregătire specială în domeniul diplomatic. De asemenea, am învăţat ceea ce ştiu astăzi în cei cinci ani în care am lucrat pentru Familia Regală, dar pot spune că, din păcate, în sistemul educațional din România se pune accentul pe memorare şi nu pe iniţiativă, opinie, argumentare” mărturiseşte Directorul de Protocol al Casei Regale a României.

Este foarte dificil să ne raportăm mereu la un standard rigid de comportament în condiţiile în care modernitatea aduce o serie de schimbări şi poate crea veritabile hiatusuri între felul de a ne purta astăzi şi cel de ieri. „Eticheta este adaptată la societatea modernă. Dacă în trecut, o doamnă nu avea voie să iasă neînsoţită, iar domnii purtau mereu pălărie atunci când ieșeau pe stradă, în prezent nu se mai pune această problemă. În schimb, ceea ce nu s-a schimbat sunt ierarhiile sociale de care trebuie să ţinem cont indiferent de mediul în care ne aflăm”. Admirând modelul Marii Britanii, tradiţiile vechi şi respectarea etichetei la cel mai înalt nivel, Sandra Gătejeanu consideră că „nu este uşor să organizezi un eveniment, să ştii ce preferă sau ce nu consumă un anumit invitat, care este ordinea în care oaspeții trebuie aşezați la masă, dar din fericire, staff-ul Casei Regale cunoaște foarte bine regulile de protocol şi nu există greşeli care să ne prejudicieze imaginea”.

 Strălucirea ca modestie

Cunoaşte lumea din afara Palatului în egală măsură ca pe cea din interior. Comparându-le, „Lumea Palatului este diferită de cea normală, cine îi calcă pragul dobândeşte o mare responsabilitate şi nu pentru că i se impune, ci prin puterea exemplului personal oferit de Rege. Este vorba de modestie, integritate, dragoste şi respect faţă oameni, faţă de ţară”. Ne gândim adesea că Regalitatea presupune strălucire, pentru a folosi un limbaj adaptat vremurilor moderne pe care le trăim, asociem ideea de glamour oricărui element ce ţine de Casa Regală. Sandra Gătejeanu recunoaşte că „există strălucire, dar este diferită de opulenţă, aceasta nu stă în lucruri sau evenimente, ci este dată de membrii Familiei Regale, de atitudinea şi personalitatea lor. De pildă, întotdeauna au fost promovate brandurile româneşti, fie că vorbim de vestimentaţie, de şampania şi vinul de la evenimente.  Nu trebuie să uităm că în exil, Regele Mihai şi Regina Ana au muncit zi de zi pentru asigurarea creşterii celor cinci Principese, strălucirea de care vorbim este şi un exemplu de moderaţie”.

Departe de imaginea vieţii decadente şi îmbelşugate din timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, departe de vesela specială, de mobilierul-bijuterie şi al superlativului în materie de obiecte preţioase, „în cazul Familiei Regale a României, nu există veselă de colecție pentru că  în 1948 s-a luat tot. Există servicii confecționate la Apulum Alba Iulia în ultimii ani, dar nu putem vorbi despre servicii istorice. Într-adevăr, obiectele pe care Familia Regală le folosește sunt de bun gust, paharele de cristal cu cifrul Regelui intrând în această categorie. Spuneam că strălucirea este dată de modestie, zi de zi sau la evenimente, sunt folosite servicii asemănătoare de veselă, singura diferenţă fiind făcută de numărul de persoane pentru care este conceput serviciul respectiv”.

Monarhia şi România profundă

Dincolo de toate, organizarea evenimentelor şi asigurarea bunului mers al lucrurilor la Curtea Regală pot fi considerate  veleităţi regizorale. Dacă ne întrebăm ce primează, între viziunea macroscopică şi cea axată pe detaliu,  Directorul de Protocol al Casei Regale a României ne răspunde că „nu poţi avea o viziune holistă fără atenţia la detalii. Orice mic element de care nu ţii cont, care la prima vedere nu pare important şi ne imaginăm că nu va fi observat, poate duce la ruinarea întregului eveniment”.

Dacă în planul activităţilor ce ţin de Palat, atenţia la detalii este o condiţie sine qua non, pe plan editorial, Sandra Gătejeanu mizează pe oferirea de răspunsuri la întrebări pe care ni le punem cu toţii chiar dacă nu le-am articulat vreodată. În acest sens, în luna iunie a acestui an, a lansat alături de Ioan-Luca Vlad cartea „Monarhiile secolului XXI”, o carte în care aflăm dacă monarhia este adaptată acestui mileniu. Întrebarea care poate ne macină şi mai mult, este „E România pregătită pentru monarhie? Dar monarhia e pregătită pentru România?”. „Familia Regală este pregătită pentru reinstaurarea monarhiei, la fel ca şi România profundă. Nu ştiu elitele ce părere au, dar imaginea României pe plan extern ar fi diferită, atât în relaţiile cu monarhiile, dar şi cu republicile. Să ne gândim numai că în vârful ierarhiei statale ar fi un exemplu de integritate şi moralitate, sunt convinsă că şi românii şi-ar schimba atitudinea”.

În esenţă, avem nevoie de o reordonare a valorilor după care ne ghidăm acţiunile şi prin filtrul cărora privim viaţa, iar modelul Familiei Regale nu poate fi eludat atunci când vorbim despre modestie, comportament, atitudine, respect faţă de oameni şi faţă de muncă. Discuţia cu Sandra Gătejeanu Gheorghe, Directorul de Protocol al Casei Regale a României, nu este o trecere în revistă a unor aspecte menite să ilustreze şi o altă faţă a monarhiei, ci o pledoarie pentru decenţă în primul rând, spirituală.