Refuzul de a maximiza rezultatele prin trucuri

În urmă cu trei ani am auzit, pentru prima dată, vorbindu-se despre „femeia-mamă”. Ca tipologie, nu ca femeie ce dat naştere unui copil. Aflam, pe atunci, că ea are cel mai mare succes în politică, spre deosebire de celelalte categorii, dintre care amintesc doar: pisică, şarpe, balerină. Acţiunile ei sunt îndreptate spre a proteja, a crea, a consolida şi izvorăsc din altruism şi dorinţa de a face bine. În peisajul mediatic autohton, Maria Grapini este un personaj controversat, dar în peisajul politic descoperim o Maria Grapini diferită, femeia-mamă, care a conturat proiecte de succes, precum „România promovată de Valori”, „România promovată de Legende” sau „Legenda Marţişorului-talisman românesc”. Fără a intra în profunzimi ce ţin de sfera politică, am încercat prin acest interviu să cunoaştem Omul din spatele brandului, valorile personale, viziunea asupra luxului. 

E: Una dintre convingerile dumneavoastră este că reuşita în viaţa e suma răbdării, perseverenţei, disponibilităţii la efort şi, nu în ultimul rând, a capacităţii de a renunţa la anumite lucruri. La ce a renunţat omul Maria Grapini şi la ce a renunţat ministrul Maria Grapini de-a lungul timpului?

 MG: În viaţă trebuie să renunţi la anumite lucruri pentru a împlini altele. Mi-am dorit şi am realizat o carieră profesională, dar preţul plătit a presupus renunţarea la o parte din timpul dedicat  copilului, familiei, prietenilor şi  relaxării. Pot, însă, să mă consider norocoasă, deoarece familia mi-a înţeles  pasiunea şi m-a susţinut permanent. Sunt, de asemenea, bucuroasă pentru că am reuşit să-mi păstrez prietenii vechi şi să-mi fac alţii noi. Un moment important şi, totodată delicat din viaţa mea a fost atunci când am decis să intru in politică. Pe de o parte, am renunţat la multe asociaţii profesionale pe care le-am creat sau în care am activat. Pe de altă parte, a trebuit să plec din oraşul în care m-am format profesional. Apreciez că fiecare dintre noi trebuie să-şi asume deciziile pe care le ia şi să fie conştient că orice realizare presupune şi o serie de renunţări.

Esenţial este ca acestea să fie compensate de rezultatele obţinute şi, la final, să se creeze un echilibru între ele.

E: Cum vedeţi dumneavoastră rolul femeii în politica autohtonă? Dar în mediul antreprenorial?

MG: Cred cu tărie că femeia are un rol major în societate, dar capacitatea profesională a acesteia nu este valorificată la maximum. Mai mult, apreciez că în politică femeile pot aduce plus valoare. Suntem, din păcate, ţara care, la acest capitol, are un procent foarte mic de reprezentativitate a femeii în Parlament şi, în general, în instituţiile statului.

În mediul antreprenorial lucrurile sunt diferite, deoarece decizia este personală, iar pentru a dezvolta o afacere nu trebuie să fii propus sau ales. De altfel, statisticile arată că femeile deţin, în comparaţie cu bărbaţii, calităţile native necesare unui antreprenor, sunt buni manageri şi că au rezultate bune în tot ceea ce întreprind.

E: Dincolo de numeroasele cursuri, certificări, perfecţionări care au contribuit la dezvoltarea dumneavoastră, care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până în prezent şi în ce context?

MG: Este greu să aleg doar o lecţie de viaţă dintre multe altele pe care le-am primit în decursul timpului. Dar cred ca una dintre ele are relevanţă, deoarece m-a marcat la acea vreme. Am fost educată de părinţi să am principii solide legate de viaţă: să nu mint, să nu fur, să respect valoarea, să nu fac rău altuia etc. Dar viaţa îţi oferă surprize! Cu vreo 20 de ani în urmă, la un contract semnat de mine, a fost înlocuită o pagină în care erau menţionate obiectivele investiţiei care urma să fie realizată. Ca urmare, fără să fiu vinovată, exista pericolul de a fi încadrată la deturnare de fonduri, deoarece proiectul propus era susţinut de fonduri atrase de la buget. Norocul meu a fost că nevinovăţia mi-a fost dovedită de exemplarul corect aflat la banca ce derula fondurile. Din această experienţă neplăcută am învăţat că trebuie să fiu vigilentă în tot ceea ce fac până la nivel de detaliu.

E: Sunteţi ministru delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism. S-a impus din exterior sau chiar din interiorul dumneavoastră o masculinizare pentru obţinerea anumitor rezultate?

 MG: Perioada în care am activat în calitate de ministru a fost cea mai grea din toată cariera mea. Consider că pentru a avea succes, nu trebuie să te masculinizezi dacă deţii o funcţie într-o instituţie unde poziţia respectivă era alocată preponderent bărbaţilor. Poţi fi feminină, elegantă şi în acelaşi timp, să ai o atitudine fermă când deţii o funcţie publică. Nu maximizezi rezultatele prin “trucuri”, ci prin determinare, profesionalism, putere de convingere şi capacitatea de a lucra în echipă.

E: Gala Ambasadorilor Turismului Românesc este un eveniment ce a reunit de fiecare dată adevăratele valori ale ţării noastre. Ce a stat la baza acestei iniţiative şi cum o vedeţi pe termen lung?

MG: Gala Ambasadorilor Turismului Românesc face parte din proiectul “România Promovată prin Valori”, un proiect foarte drag mie, pe care l-am iniţiat anul trecut. Înainte de a fi ministru, în calitate de simplu cetăţean, am considerat că România dispune de o resursă umană valoroasă, cu realizări excepţionale, apreciate atât la noi, cât şi în întreaga lume.   De aceea, aceşti oameni ar fi cei mai potriviţi să promoveze ţara noastră la extern. Din păcate, România nu are cea mai bună imagine în lume. Ca urmare, la preluarea mandatului de ministru delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, am decis ca aceşti oameni valoroşi să fie angrenaţi în proiectul nostru de promovare a României în lume.

Cred foarte mult in “România Promovată prin Valori” şi, mai ales, în durabilitatea sa întrucât se bazează pe capitalul de imagine de necontestat al valorilor umane româneşti. De aceea, îmi doresc şi sper ca acest proiect va continua şi după finalizarea mandatului meu de Ministru delegat, pentru că poate aduce beneficii pe termen lung ţării noastre.

E: Sprijiniţi antreprenoriatul, ba chiar aţi fost premiată de multiple ori pentru eforturile întreprinse în acest sens. Cum vedeţi piaţa de lux autohtonă şi ce climat întrevedeţi în 2014 pentru cei care vor să dezvolte afaceri pe această nişă exlusivistă?

MG:  Sunt, prin formare, antreprenor. La rândul meu, am format mulţi antreprenori. România are nevoie de educaţie antreprenorială dacă doreşte o economie sustenabilă şi competitivă. În ţara noastră s-au dezvoltat, în 24 de ani, multe domenii noi de activitate, pe produse de nişa şi de lux. De asemenea, în ultimii ani a crescut numărul cumpărătorilor pentru produsele de lux. După o perioadă de patru-cinci ani de criză , sper ca  2014  să fie un an de revenire şi cred că anumite produse de lux, în volume mici, pot face obiectul unei afaceri.

E: Se vorbeşte enorm despre relaţia business-turism. Un mediu prolific de afaceri atrage un număr mare de turişti sau invers, turismul dezvoltat este elementul esenţial în atragerea investitorilor străini?  Raportat strict la cazul României.

 MG: O ţară cu economie dezvoltată atrage şi turişti, întrucât turismul este o ramură ce determină dezvoltarea economică. În consecinţă, afacerile şi turismul sunt interdependente.

România dispune de resurse naturale, are produse turistice de excepţie care, din păcate, nu sunt din plin exploatate. Din acest motiv am realizat “Wild Carpathia”, prima trilogie de filme despre România,  prezentată în peste 100 de ţări, având sprijinul extraordinar al Prinţului Charles de Wales. Proiectul “România promovată prin Valori” vine în completarea  iniţiativelor mele şi nu ne oprim aici. Anul trecut am lansat şi proiectul “România promovată prin Legende”, iar campania “Legenda Marţişorului-talisman românesc”a avut un real succes.

Proiectele menţionate sunt susţinute prin  parteneriate încheiate cu multe ţări din Europa şi de pe alte continente. Am cunoscut  mulţi investitori care au venit la început doar pentru afaceri şi care, mai târziu, s-au mutat definitiv în România, datorită frumuseţilor acestei ţări. Suntem ţara din Europa Centrală şi de Est cu cea mai mare rezervă de ape balneare, cu cele mai multe mofete, cu cea mai mare întindere de păduri virgine şi cele mai multe zone delimitate Natura 2000.

Avem Delta Dunării, Marea Neagră, Carpaţii, saline, peşteri etc. Toate aceste daruri naturale sunt obiective turistice care se pot transforma în afaceri profitabile, cu un management bine gândit şi susţinut de fondurile europene.

E: Care sunt valorile după care vă ghidaţi în viaţă şi pe care încercaţi să le transmiteţi mai departe? Îşi mai găsesc ele locul într-o societate modernă,  bazată pe consumerism şi confort?

MG: Valorile după care mă ghidez în viaţă  sunt cele pe care le-am învăţat de la părinţi, cărora le mulţumesc pentru buna creştere. Pentru mine, demnitatea, cinstea, dreptatea, etica, respectul, profesionalismul reprezintă valori care au contribuit la formarea mea ca om. De mică am fost învăţată să muncesc serios dacă vreau să am mai mult, să fac orice lucru bine, să respect munca altuia şi să respect valoarea.

E: Există voci care susţin că în dezvoltarea IMM-urilor, prietenia dintre ele este o condiţie sine qua non. Cât de important este pentru antreprenorii români să înveţe lecţia prieteniei şi, de ce nu, a egoismului? Când şi cum ar trebui să le gestioneze în conducerea afacerilor?

 MG: Din punctul meu de vedere, prietenia  este necesară, în general, în orice societate. Este o trăsătură a omului şi ea nu trebuie pierdută, ci întreţinută cu cea mai mare atenţie. Cred că atunci când există prietenie adevărată, onestă, cinstită, există mai puţin rău.

În afaceri trebuie să exista etică, respect şi solidaritate pentru atingerea obiectivelor comune.

Am condus mulţi ani la rând un patronat şi am pledat pentru asociere şi pentru evitarea egoismului. Trebuie să fii prudent când conduci afaceri, trebuie să ţii cont de concurenţă şi asta nu înseamnă să gandeşti doar pentru tine, cu egoism. Lecţia prieteniei trebuie învăţată de către toţi şi, de asemenea, trebuie să ştii când să faci uz de ea. În lumea afacerilor contează mult imaginea celui care conduce o companie şi, de aceea trebuie să evite anumite caracteristici cu conotaţie negativă: egoism, zgârcenie, inflexibilitate, neînduplecare etc. Afacerea se conduce cu oameni profesionişti. Nu te poţi baza pe hazard şi pe prietenii. Planificarea,organizarea, previziunea nu pot fi substituite de prietenie. Oamenii au nevoie de prietenie atunci când  poate apărea ceva neprevăzut, ca să ai la cine să apelezi la un sfat sau chiar la un sprijin material temporar. Dar afacerea trebuie să se bazeze pe cunoaştere, în primul rând.

E: Vă consideraţi o consumatoare de lux? Ce înseamnă luxul pentru femeia Maria Grapini?

MG: Nu mă consider o consumatoare de lux. În primul rând, sunt o consumatoare a produselor româneşti de bună calitate. Nu sunt un om extravagant, nu cumpăr neapărat un brand, ci mai degrabă mă uit la calitatea acelui produs. Pentru mine, luxul înseamnă  lucruri pe care le foloseşti foarte puţin, întrucât  le cumperi doar pentru  ca sunt la modă. Iar moda se schimbă, pe când valorile umane, nu.