Jocul Codurilor: Enigma minții umane

Dacă „oamenii la care nu ne așteptăm, fac lucruri neașteptate”, cu siguranță Alan Turing, în interpretarea demnă de Oscar a lui Benedict Cumberbatch, este unul dintre ei. Jocul Codurilor spune povestea genialului și excentricului matematician britanic amintit, care a schimbat cursul istoriei prin spargerea codurilor specifice mașinii Enigma, folosită de germani în cel de-al II-lea Război Mondial.

Filmul surprinde, însă, prin portretul realizat lui Alan Turing și mai puțin prin înșiruirea cronologică a evenimentelor, ceea ce îl înscrie într-un gen mult apreciat  anul trecut la Festivalul de Film de la Toronto: „biopic”.  Termenul provine din alăturarea celor două cuvinte- „biography” și „pictures”, iar noul suflu încărcat de viață dat de regizorii ce captează în imagini esența personajelor este posibil să îl transforme dintr-un subgen într-un meta-gen in film. Cert este un lucru, actorii pot spera la interpretări de excepție, demne de premii signifiante, iar publicul se poate aștepta la producții memorabile, anacronice, care au puterea de a trezi întrebări incomode.

Filmul se deschide introducându-ne în casa lui Alan, acolo unde polițiștii verifică un jaf. Curiozitatea acestora îl transformă într-un final, din victimă în acuzat. Într-o epocă în care orientarea sexuală constituie un subiect tabu, e imoral, degradant și inacceptabil ca un renumit profesor de matematică să fie homosexual. Jocul codurilor redă o eternă problematică în lumina acelor ani, prezentându-ne o lume pe care s-ar putea să o găsim identică astăzi.  Maurice Merleau Ponty  în The Visible and the Invisible  susține că „Vedem lucrurile în sine, lumea este ceea ce vedem, formulele de acest gen exprimă o credinţă comună omului de rând şi gânditorului-momentul în care acesta deschide ochii se referă la o serie de opinii mute, adânc sedimentate în interiorul nostru”. Ceea ce reușește Morten Tyldum, regizorul filmului, este nu doar de a trezi întrebări asupra opiniilor legate de homosexualitate, ci asupra diferențelor în sine. Între oameni și mașini, între bărbați și femei (relația dintre Alan Turin și Joan Clarke, interpretată de Keira Knightley), între oameni de naționalități diferite sau, pur și simplu, între oameni.

În altă ordine de idei, Jocul Codurilor care va avea premiera în cinematografele din România pe 30 ianuarie este un film despre curaj, măreție și determinare. Povestea unui om care a schimbat destinul lumii, scurtând cu doi ani cel de-al II-lea Război Mondial. Povestea lui Alan Turing.