CEL ALES

De multe ori in viata, ca si acum, cand isi conduce masina pe drumul pe care nu si-l mai aminteste, domnul X s-a intrebat cum de tocmai el a ajuns obiectul atentiei lor, un fel de bila aruncata in labirintul unui flipper schizofrenic.

Probabil ca totul a inceput cu notele bune, cu premiile si olimpiadele castigate, cu felul lui de a fi, cinstit si loial. Cand termina liceul, prin 1980, era un viitor cetatean model. Sigur, ca orice baiat de varsta lui, mai calca si in strachini si tocmai un asemenea eveniment a folosit si domnul Escu, autorul, dirijorul si distrugatorul vietii lui ulterioare.

Folosind dorinta sa de a fugi din tara si nimicuri ce i-ar fi putut, totusi, ruina viata, Escu l-a dus direct in lumea lui “totul se poate”, pentru a-l izbi imediat de pamant. Ziua in care tatal sau a murit cu zambetul pe buze, in timp ce o calarea pe vanzatoarea de la confectii ii va ramane mereu in minte, dar nu pentru asta, ci pentru ca a fost ziua in care a ucis prima oara.

Cel ales - poster Grand Cinema

De atunci, totul a curs in cascada. “Reprezentant al unui grup de tovarasi”, cum se prezenta, Escu i-a rupt viata ca pe un fir de ata, cu tot cu fata iubita, cu prietenii, cu mama sarita de pe sine la moartea sotului ei. Punandu-i o alta crima in carca si pistolul la tampla, l-a impins peste anvelopa de tractor si, cu ea, peste Dunare. In loc sa fuga, sau sa ramana, era trimis “afara”, pentru a indeplini o misiune despre care n-avea habar.

Dupa asta, pentru ani buni, X a uitat de Escu. A trecut mai intai prin lagarul de transfugi, apoi a topait dintr-o slujba marunta in alta, prin toata Europa, a experimentat Legiunea Straina si, in fine, s-a stabilit in Franta. Ajutat la inceput de unchiul sau, un fost legionar cu stare, X a ajuns repede in posesia a tot ce visase: o companie prospera, un conac drept casa, prieteni multi si invidiosi, o sotie iubitoare si o fetita ce-i semana leit. Fericit ca atunci, n-a mai fost niciodata.

Escu a reaparut din senin, pe la sfarsitul lui 1989. Dupa ce i-a demonstrat ca nimic din credea ca are nu-i apartine, i-a prezentat nota de plata si i-a cerut un mic serviciu in schimb: o crima. Intai, X a refuzat si asta a fost marea greseala a vietii lui. Santajat, a fost obligat sa faca serviciul cerut, doar ca, iritati de refuzul initial, X si grupul de tovarasi l-au condamnat fara mila.

Oficial, a murit in Franta, intr-un groaznic accident. Fizic, a fost obligat sa-si continue viata in Belgia, sub o alta identitate, fara nicio legatura cu oricine l-ar fi cunoscut vreodata. De fapt, tot ce mai era viu in el a murit in fiecare zi in care, singur in apartamentul ce-l intemnita, a urmarit fara sunet filmul revolutiei romane .

De atunci, timp de inca douazeci de ani, viata lui s-a chircit intr-atat incat a incaput intr-o singura zi pe saptamana: ziua libera, in care calatorea la mare distanta pentru a-si vedea de departe fiica ajunsa domnisoara. Atat i-ar fi fost de ajuns pentru a ramane la suprafata, dar nici atat nu i-a ramas.

In aceeasi douazeci de ani, in Romania, puterea lui Escu si a grupului sau a crescut pana la a comanda si controla din umbra tot si pe toti. Intamplator sau nu, in actiunile lor din zona Consiliului Europei e acum implicata si fiica lui X, pe care Escu o considera mult mai potrivita pentru destinul care o asteapta decat a fost vreodata tatal ei.

Si astfel, fostul licean cu dor de duca a ajuns din nou la punctul de plecare. Daca planurile lui Escu se vor implini si de data asta, va pierde pana si credinta ca va putea ispasi intr-o viata viitoare. Lantul trebuie rupt, cu orice pret.

Asa gandeste domnul X in timp ce conduce printr-o tara ce i-a devenit straina, plecat in prima misiune pe care si-a incredintat-o el insusi.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *